To speculate is human, to hedge is divine.

Aparitii in Media

Contract All | Expand All

TOP 100 BURSIER - Cele mai performante companii din Top 100/2004 bursier romanesc

Bucharest Equity Research Group (BERG) este prima agentie romaneasca de rating, autorizata de CNVM in martie 1998. In acelasi an, a fost lansat serviciul de rating STAAR (Scala Tendintelor de Apreciere a Actiunilor Romanesti) pentru companiile tranzactionate pe piata romaneasca de capital. STAAR evalueaza capacitatea actiunilor cotate de a depasi, de a se plasa la acelasi nivel sau de a fi sub performanta medie a pietei de capital in urmatoarele 12 luni. In termeni academici, STAAR cuantifica riscul nesistematic al plasamentului in actiunile cotate la Bursa de Valori Bucuresti si pe RASDAQ. In septembrie 2001 a fost lansat produsul Top 100 Companii publice romanesti, care reprezinta o foaie matricola a emitentilor de actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti si pe RASDAQ. In cele ce urmeaza, va prezentam situatia primelor 100 companii pe anul in curs. In acest an, in Top 100/2004 au intrat 40 de noi emitenti, fata de 48 anul precedent. Cifra de afaceri cumulata a companiilor din top a crescut in 2003 pana la 4.2 mld de dolari, demonstrand un salt de 6%, ceva mai redus fata de cresterea de 10% din 2002. Marja medie a profitului net a fost de 5%, insa aprecierea capitalizarii topului a fost cu adevarat semnificativa, de 81%. In pozitia de " new-entries " sunt companii merituoase, precum Sicomed (SCD), Elpreco (ELPS), Condmag (COMI), SCDM Unirea (SCDM), Electroprecizia (ELZY), Policolor (PCL), iar din categoria firmelor ce au parasit topul fac parte Romarta (RMRT), Terapia (TER), Santierul Naval Tulcea (SNT), Norvea (NOVY), Petrotub (PTRO), Rafinaria Astra Ploiesti (ASP). Clasamentul BERG evidentiaza net faptul ca cele mai performante sectoare sunt cel raspunzator de administrarea proprietatilor imobiliare, industria agroalimentara si industria farmaceutica. Cine sunt cei mai semnificativi " actori " ai acestei piete ? Impact SA se mentine primul in top, ca si anul trecut. A doua constanta este Turbomecanica, desi este pe pozitia a 10-a. Primele 10 companii au inregistrat o apreciere a capitalizarii cu 74% din octombrie 2003 pana in 2004. Aceste 10 companii din anul anterior au crescut cu 64%. " Evolutia companiilor cotate, cu performante analizate pe baza metodologiei noastr, este una pozitiva. Cauzele accelerarii cresterii in ultimul an au fost reprezentate de aplicarea legislatiei modificate, a noii legislatii unificate a pietei de capital avand la baza directivele Comisiei Europene. In plus, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a inceput sa fie un adevarat " watch dog ", nu doar un " paper tiger ", aratandu-si puterea si amendand emitentii care nu au respectat reglementarile si nu au raportat la timp rezultatele financiare ", apreciaza Dan Barbulescu, presedintele BERG. Au mai contribuit decisiv la cresterile relevate si alte aspecte : apropiata finalizare a negocierilor de integrare in Uniunea Europeana, scaderea dobanzilor si, nu in ultimul rand, cresterea economiei reale. Daca ar fi sa pozitionam piata bursiera in contextul macroeconomic, trebuie spus ca impactul legislativ si geopolitic in timp a fost semnificativ asupra pietei. In 1997, dupa noua lege a privatizarii, modificata de guvernul Ciorbea, s-a produs o scadere extraordinara, de 55%, a pietei de capital. Cresteri masive s-au inregistrat in 2002, cand Romania a fost invitata sa intre in NATO. In 2003 si 2004 au intrat in vigoare noi legi ale pietei de capital, care au dat rezultate. Chiar daca acel cost al transparentei impus de regulile pitei de capital a generat, in continuare, absenta multor companii de pe piata, este evident faptul ca aceasta devine, incet, dar sigur, un instrument functional al economiei de piata. Patru note au decis media finala Din totalul companiilor nonfinanciare listate la BVB si RASDAQ s-au selectat cele care au inregistrat profit net in 2002 si 2003. Dintre acestea, au fost selectate primele 100 cu valoarea capitalizarii de peste 600.000 de dolari. Companiile au fost notate descrescator de la 10 la 0 in functie de marimea capitalizarii in milioane de dolari la sfarsitul lui septembrie 2004, de valoarea tranzactiilor in mii de dolari din ultimele 12 luni (sept. 2003 - sept. 2004), de cresterea cifrei de afaceri exprimata in dolari in 2003 fata de 2002 si de rata profitului net in 2003. " Am considerat din nou primele 100 de companii in ordinea valorii de piata a capitalizarii bursiere ca pe o clasa de studenti, pe care i-am examinat la patru materii si carora le-am dat patru note ", spune presedintele BERG. Primii doi indicatori au 30% din nota finala, iar urmatorii doi, cate 20%, pentru a premia marimea si indicatorii absoluti fata de cei relativi. Care este semnificatia notei finale ? Este evident faptul ca importanta emitentului pe piata de capital creste odata cu ponderea sa in capitalizarea totala si in valoarea totala a tranzactiilor. Apoi, atractivitatea emitentului creste odata cu profitabilitatea si expansiunea vanzarilor. Nu in ultimul rand, cei patru factori sunt independenti, deoarece coeficientii de corelatie dintre cele patru serii sunt mai mici de 0.27. (e-finance, Romania Top 100 Companii - 2004)


CNVM a autorizat BERG prima agentie de rating din Romania

Prima agentie de rating ( evaluare a performantelor economice ) din Romania va fi BERG (Bucharest Equity Research Group), a declarat Stefan Boboc, presedintele CNVM. BERG a fost autorizat de CNVM "sa dea note" atat valorilor mobiliare cat si companiilor. Notarea se va face in ordine descrescatoare , de la A la E, A insemnand recomandarea puternica de a cumpara ( "strong buy"), iar E de a vinde urgent ( "strong sell"). Deocamdata , sunt evaluate un numar restrans de actiuni si companii. De la jumatatea acestui an o parte din serviciile BERG vor deveni publice urmarind informarea si educarea tuturor investitorilor. ( Evenimentul Zilei , 12.05.1998)


Pentru prima data in Romania CNVM a acordat unei societati de consultanta de plasament, BERG, autorizatia de a desfasura activitati specifice unei agentii de rating

Scopul principal al activitatii agentiei este cresterea valorii pietei de capital romanesti prin cresterea transparentei, declara Dan Barbulescu, director de analiza BERG. La sfarsitul lunii august ar putea avea loc lansarea oficiala a primelor note date de catre BERG, prin intermediul unor publicatii proprii. (Romania Libera-Observator financiar,pag.2, 09.07.1998)


BERG a anuntat ca a amanat lansarea primelor note din motive care tin de CNVM

Societatea de consultanta de plasament BERG a anuntat recent ca a amant lansarea primelor note, care ar fi trebuit sa aiba loc la sfarsitul lunii august 1998. Dan Barbulescu, director de analiza la BERG, a declarat ca din motive tehnice, CNVM nu a putut pune la dispozitia agentiei de rating toate informatiile despre activitatea companiilor cotate la BVB sau listate la Rasdaq pana in anul 1997. Este posibil ca la sfarsitul lunii septembrie 1998, BERG sa acorde primele note, insa pentru un numar mai restrans de companii, cel mai probabil 10-15. (Romania Libera, pag.9, 2.09.1998)


BERG, prima agentie de rating autorizata de CNVM, a lansat, in premiera in Romania, serviciul de rating Scala Tendintelor de Apreciere a Actiunilor Romanesti (STAAR)

Modelul STAAR este similar celui elaborat de Standard & Poor sub titulatura de Stock Apreciation Rank System, fiind adaptat la standardele romanesti privind contabilitatea si informatia publica. O interpretare simplificata a sistemului STAAR in recomandari pentru investitori s-ar putea face plecand de la premisa teoretica potrivit careia indicele general al pietei VAB va avea, in urmatoarele 10 luni, o crestere de 60% in lei (cu 5% mai mult decat dobanda titlurilor de stat). In aceasta situatie se poate stabili urmatoarea echivalenta: ***** = cumpara un anumit procent din volumul zilnic al pietei, chiar daca pretul creste; **** = acumuleaza actiuni la pretul actual; *** = pastreaza actiunile in portofoliu; ** = evita sa mai cumperi aceste actiuni si vinde cu prima ocazie; * = vinde imediat. Calificativele acordate principalelor intreprinderi sunt: Sidex (***); Alro (***); Arctic (***); Policolor (****); Rolast (***); Rafinaria Lukoil Petrotel (**); Rafo Onesti (*); Dacia Pitesti (***); Petromin (***); Sterom Campina (****); Feleacul (**); Electromagnetica (****). (Cotidianul, pag.7, 21.10.1998)


Directorul general de la ABN Amro a fost desemnat bancherul anului, iar premiul pentru transparenta a fost oferit societatii de analiza financiara Bucharest Equity Research Group (BERG)

Directorul general pentru Romania al bancii olandeze ABN Amro, Henk Mulder, a fost desemnat de catre revista Piata Financiara bancherul anului. Acest premiu a mai fost acordat in anii precedenti lui Vlad Soare, in prezent presedinte al Bancorex, si lui Petre Bunescu, in prezent vicepresedinte al Bancii Romane pentru Dezvoltare. Premiul pentru bancherul anului a fost acordat lui Henk Mulder pentru perseverenta, tenacitatea si creativitatea puse in slujba sistemului bancar romanesc, a declarat, miercuri, Florin Petria, redactorul sef al revistei "Piata Financiara". (Piata Financiara, 11.12.1998).


Alerta de rating pentru Banca Agricola

BERG (singura agentie abilitata pe piata de capital) a redus ratingul STAAR al actiunilor emise de Banca Agricola la * (performanta viitoare cu mult sub media pietei �n urmatoarele 12 luni) de la ** (performanta sub media pietei - rating acordat la 13 iunie), deoarece, �n baza datelor financiare din primul semestru publicate de BVB si a normelor BNR, este �n stare de insolvabilitate. Capitalul propriu al bancii este la jumatatea lui 1999 de minus 206 miliarde lei, �n timp ce capitalizarea de plata este de 561 miliarde. Pierderile �nregistrate la finele lunii iunie a.c. se ridica la 1.647 miliarde lei. Conform Legii 83/1998 si a Normelor 9/1999 ale BNR, Banca Agricola intra �n categoria bancilor insolvabile. Ratingul precedent de ** a fost acordat �n baza datelor de la finele lui 1998 si care au fost facute publice �n iunie. (Cotidianul, pag.7, 21.10.1999)


BERG scade ratingul STAAR pentru Sterom Campina de la **** la ***

In 1998, Sterom a raportat un profit brut de 8 mld lai dar a inregistrat in realitate o pierdere de 4,53 mld lei la o cifra de afaceri de 154 mld lei. Firma americana PCC detine 70% din actiuni si intentioneaza sa introduca in procesul de fabricatie armaturile de tip american, pentru care exista o cerere ridicata. PCC a initiat oferta de preluare a restului de 30% la un pret de 35.000 lei/actiune. (Romania Libera, Observator, 25.11.1999)


Ce trebuie sa iei in calcul cand vrei sa investesti in actiuni

De unde stiu daca/cand/cat e bine sau nu sa cumpar actiunea X? Raspunsul cel mai corect pe care trebuie sa il astepte fiecare investitor la bursa este "din informatii". Sa nu astepte informatii de tipul ponturilor - in definitiv, cine detine asa ceva, de ce ar imparti cu altcineva castigul "sigur" -, ci, pur si simplu, sa urmareasca informatiile publice, pe care societatile cotate la o bursa sunt obligate sa le ofere. Firma de analiza financiara Bucharest Equity Research Group (BERG) a realizat de curand a doua editie a Top 100. Cum se calculeaza Top 100. Top 100 Companii Publice Romanesti 2002 are la baza datele financiare publice comunicate investitorilor, prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti si al pietei RASDAQ, precum si datele publicate in Monitorul Oficial, de catre emitentii de valori mobiliare luati in calcul. Din universul initial al companiilor non-financiare listate la BVB si RASDAQ (s-au exclus SIF-urile, societatile de asigurari si bancile cotate), s-au selectat cele care au inregistrat profit net in 2000 si 2001. Din acestea s- au selectat primele 100 cu valoarea capitalizarii de peste 1,7 mil. USD. Companiile au fost notate descrescator de la 10 la 0 in functie de: 1) Marimea capitalizarii in mil. USD la sfarsitul lui septembrie 2002; 2) Valoarea tranzactiilor in mii USD din ultimele 12 luni (sept. 2001 - sept. 2002); 3) Cresterea cifrei de afaceri exprimata in dolari in 2001 fata de 2000 (pentru a se premia fuziunile, in cazul lor, cresterea s-a calculat raportand CA a entitatii fuzionate in 2001 la CA din 2000 a entitatii care a supravietuit fuziunii); 4) Rata profitului net in 2001. Primii doi indicatori au 30% din nota finala, iar urmatorii doi cate 20% pentru a premia marimea si indicatorii absoluti fata de cei relativi. (Ni) reprezinta companiile nou intrate in Top 100. Pentru companiile SNP Petrom (SNP), Astra Romana (ASP) si Rompetrol (ROPE), la criteriul cresterii cifrei de afaceri s-au luat in calcul rezultatele financiare care nu includ accizele platite statului pentru comertul cu combustibili, iar acestea difera de datele publicate in Monitorul Oficial. Semnificatia notei finale: Importanta emitentului pe piata de capital creste o data cu ponderea sa in capitalizarea totala si in valoarea totala a tranzactiilor. Atractivitatea emitentului creste o data cu profitabilitatea si expansiunea vanzarilor. Cei 4 factori sunt independenti deoarece coeficientii de corelatie dintre cele patru serii sunt mai mici de 0,27. Dan Barbulescu, directorul BERG, spune ca primele 10 societati din top pot fi asimilate unor recomandari de investitie. In perioada octombrie 2001 - octombrie 2002, indicele VAB care urmareste evolutia in dolari a celor doua piete (BVB si Rasdaq) a inregistrat o crestere de 59%, in timp ce, daca cineva ar fi investit intr-un portofoliu format din primele 10 societati din top 2001 (proportional cu ponderile in functie de capitalizare ale fiecarei societati) ar fi avut un castig de 112%, de asemenea exprimat in dolari. Deci un castig sensibil peste media pietei. "Ne asteptam ca si in urmatorul an sa se confirme aceasta tendinta", spune Barbulescu. Ghidul investitorului la bursa. (Adevarul, 11.07.2002)


Ce trebuie sa iei in calcul cand vrei sa investesti in actiuni

Veniturile reduse ale bugetelor locale si lipsa unei independente financiare a acestora fata de bugetul de stat maresc gradul de risc al investitiilor in obligatiuni municipale. Potrivit unei analize facute de societatea de consultanta de plasament in valori mobiliare Bucharest Equity Research Group, in Romania nu se poate vorbi inca de o piata stabila din punctul de vedere al riscului de neplata sau de intarziere a platii obligatiunilor emise de orasele din Romania. "Consideram oportuna lansarea unui sistem de masurare a riscului pentru orasele din Romania care au emis si care intentioneaza sa emita in viitor obligatiuni municipale pentru a servi atat municipalitatilor care intentioneaza sa atraga fonduri prin emisiune de obligatiuni, cat si investitorilor care considera atractiv sa investeasca in obligatiuni municipale" se arata intr-un studiu al institutiei. Analiza BERG arata ca Predealul a obtinut cel mai mare rating, 2B, datorita procentului mare de venituri curente din veniturile totale, precum si faptului ca veniturile obtinute ca prelevari din bugetul de stat se afla pe un trend descendent. "Acest lucru arata ca municipiul Predeal incearca sa aiba o independenta financiara fata de bugetul de stat" se precizeaza in studiul BERG. Celelalte orase care au fost monitorizate de BERG au fost: Bacau (rating B+), Cluj Napoca (B+), Targu-Mures (B+), Sebes (B), Alba-Iulia (B) si Zalau (2C). "Zalau a obtinut cel mai mic rating dintre orasele analizate. Acest rezultat poate fi explicat de faptul ca mare parte dintre veniturile municipiului reprezinta prelevari de la bugetul de stat, punand sub semnul intrebarii capacitatea municipiului de a-si crea o independenta financiara relativa" se arata in studiul BERG. Analiza BERG arata ca in momentul de fata piata romaneasca nu are inca o maturitate suficient de mare pentru a acoperi eventualele riscuri de neplata, mai ales in conditiile in care nu exista o istorie a pietei pentru calculul probabilitatii riscului. O alta problema este legata de lipsa pie-tei secundare a titlurilor de stat emise pe o perioada de 3-5 ani. Potrivit analizei BERG, lichiditatea aproape nula a emisiunilor, lipsa de transparenta a transferului utilitatilor cu datorii mari de la Termoelectrica la consiliile locale si nepublicarea in Monitorul Oficial a conturilor de executie bugetara sunt in continuare "bile negre" pentru municipiile care vor sa lanseze emisiuni de obligatiuni. Oferta relativ noua dar si impedimentele de ordin fiscal situeaza Romania in urma tarilor europene si occidentale in ceea ce priveste volumul obligatiunilor emise. Spre deosebire de Romania, unde valoarea obligatiunilor abia se ridica la cateva zeci de miliarde de lei, in Stalele Unite, valoarea acestora este de peste 1700 miliarde de dolari. (Cotidianul, 12.05.2003)


Obligatiuni putine, dar riscante

Obligatiunile Predeal, listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), au primit cele mai bune note, BB+, acordate de Bucharest Equity Research Group (BERG), o firma de consultanta financiara care a lansat primul serviciu de rating pentru piata financiara romaneasca. Notele bune obtinute de obligatiunile Predeal s-au datorat faptului ca veniturile proprii sint mai mari decit cele pe care orasul le obtine de la bugetul de stat, argumenteaza analistii de la BERG, ceea ce arata ca municipalitatea "incearca sa aiba o independenta financiara fata de bugetul de stat". De fapt, ratingul este un avertisment adresat investitorilor interesati in ce priveste riscurile de neplata asociate plasamentului in respectivele obligatiuni. La polul opus s-au situat obligatiunile Zalau, care au obtinut o nota inferioara, 2C, care descrie o situatie de vulnerabilitate a municipalitatii in administrarea veniturilor. "O mare parte din veniturile municipiului Zalau reprezinta prelevari de la bugetul de stat, punind sub semnul intrebarii capacitatea acestuia de a-si crea o independenta financiara relativa. Cheltuielile foarte mari in raport cu veniturile curente pun sub semnul intrebarii capacitatea municipalitatii de a acoperi integral aceste cheltuieli din venituri proprii", sustin analistii de la BERG. Acestia au notat insa cu severitate teoretica emisiunea de obligatiuni Zalau, care deruleaza un imprumut modest, de numai zece miliarde lei intr-un interval de doi ani, cu plata trimestriala a dobinzii. "Daca riscul este mare, efectul ratingului, care-l descrie printr-o nota slaba, este scaderea interesului pentru obligatiuni. In principiu, cine vrea sa cumpere o obligatiune care are un risc asociat mai mare incearca sa plateasca mai putin. Uneori, obligatiuni notate prost se cumpara la preturi sub valoarea nominala", ne-a declarat Dragos Simion, analist financiar. El a adaugat insa ca, deocamdata, "experimentul BERG" nu va influenta tranzactiile cu obligatiuni din piata deoarece acestea s-au concentrat in miinile investitorilor de portofoliu, nu prezinta un risc prea mare si nu e competitie pe piata. (Evenimentul Zilei, 12.05.2003)


Obligatiunile Predeal, investitiile cu cel mai mic risc

Municipiul Predeal a obtinut celmai inalt rating dintre orasele analizate: 2B. l Veniturile curente au o pondere ridicata in veniturile totale. l Veniturile din prelevari de la bugetul de stat sint in scaderel Municipiul incearca sa obtina independenta financiara fata de bugetul de stat. l Predealul sta foarte bine la indicatorul "Serviciul anual al datoriei". Societatea de consultanta in plasament de valori mobiliare "Bucharest Equity Research Group" (BERG) a lansat, in premiera pentru piata romaneasca, serviciul de rating CR.DM - Credit Rating Datorii Municipale. Evenimentul a avut loc in cadrul conferintei internationale "Rating pentru Romania si tarile Marii Negre". Credit Rating Datorii Municipale evalueaza probabilitatea riscului de neplata sau de intirziere a platii obligatiunilor emise de orasele din Romania. Acest sistem de masurare a riscului este util atit pentru orasele care au emis sau vor sa emita obligatiuni, cit si investitorilor care considera atractiv sa investeasca in obligatiuni municipale. Metodologia de acordare a ratingului ia in considerare atit riscul financiar, cit si riscul economic pe care il prezinta municipalitatea. In elaborarea metodologiei, BERG s-a bazat si pe o serie de studii publice elaborate de Banca Mondiala, Urban Institute si USAID, privind elaborarea riscului de credit al municipalitatilor pe pietele emergente. Rating-ul se bazeaza pe informatiile publice ale autoritatilor locale. Indicatorii relevanti ai componentei financiare au fost obtinuti prin analiza conturilor de executie bugetara, precum si a datelor financiare ale angajatorilor locali inregistrate la Ministerul de Finante, inclusiv a restantelor catre bugetele locale. Componenta economica a rating-ului cuprinde analiza datelor social-demografice (imbatrinirea populatiei, venituri salariale, educatie, somaj), analiza dinamicii acestora, a structurii activitatii economice si a riscului de zona defavorizata sau monoindustriala. De asemenea, componenta economica ia in calcul stabilitatea si structura politica a administratiei locale si a capacitatii acesteia de a spori ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor. Municipiul Zalau a obtinut cel mai scazut rating dintre orasele analizate: 2C _ Mare parte din veniturile municipiului reprezinta prelevari de la bugetul de stat, ceea ce pune sub semnul intrebarii posibilitatea municipiului de a-si crea o independenta financiara. _ Cheltuielile curente sint foarte mari in raport cu veniturile curente, fapt ce afecteaza capacitatea municipalitatii sa se sustina din resurse proprii in viitor. (Bursa, pag. 1, 3, 12.05.2003)


Rating pentru obligatiunile municipale

Societatea de consultanta de plasament in valori mobiliare BERG (Bucharest Equity Research Group) a lansat in premiera pentru piata romaneasca serviciul de rating CR-DM - Credit Rating Datorii Municipale, se arata intr-un comunicat de presa. Serviciul evalueaza posibilitatea riscului de neplata sau de intarziere a platii obligatiunilor emise de municipalitati. Metodologia de acordare a ratingului ia in considerare atat riscul financiar, cat si cel economic, pornind de la o serie de studii realizate de Banca Mondiala, Urban Institute si USAID, privind evaluarea riscului de credit al municipalitatilor de pe pietele emergente. Metodologia ratingului este prezentata la adresa: "www.rating.ro". Cel mai mare rating, "-2B", a fost obtinut de emisiunea lansata de municipalitatea orasului Predeal, datorita procentului mare al veniturilor curente in venituri totale, precum si faptului ca veniturile de la buget alocate Predealului sunt in scadere ceea ce atesta ca municipiul incearca sa aiba o independenta financiara fata de buget. Potrivit comunicatului, cel mai mic rating, "2C", a fost obtinut de Zalau, din cauza faptului ca mare parte din veniturile municipiului reprezinta prelevari de la Bugetul de stat. (Ziua, 12.05.2003)


In premiera, serviciu de rating pentru datoriile orasenesti

Societatea de consultanta de plasament in valori mobiliare Bucharest Equity Research Group (agentia de rating BERG) a lansat in premiera pentru piata romaneasca serviciul de rating CR.DM - Credit Rating Datorii Municipale. Acesta evalueaza probabilitatea riscului de neplata sau de intarziere a platii obligatiunilor emise de orasele din Romania. Lansarea unui sistem de masurare a riscului pentru orasele care au emis si care intentioneaza sa emita in viitor obligatiuni municipale va servi atat municipalitatilor care intentioneaza sa atraga fonduri prin emisiune de obligatiuni, cat si investitorilor care considera atractiv sa investeasca in obligatiuni municipale, in conditiile in care dobanzile bancare se afla pe un trend descendent. Piata valutara este foarte volatila si exista lichiditate in exces pe piata monetara. Astfel, Predealul a obtinut cel mai mare rating - 2B. Notele mari obtinute de catre Predeal s-au datorat procentului mare al veniturilor curente in venituri totale, precum si faptului ca veniturile obtinute ca prelevari din bugetul de stat se afla pe un trend descendent, in timp ce veniturile totale sunt in crestere reala. Acest lucru atesta faptul ca municipiul Predeal incearca sa aiba o independenta financiara fata de bugetul de stat. Un alt indicator unde Predealul sta foarte bine este Serviciul anual al datoriei. Zalaul a obtinut cel mai mic rating dintre orasele analizate, respectiv 2C. Acest rezultat poate fi explicat de faptul ca mare parte din veniturile municipiului reprezinta prelevari de la bugetul de stat, punand sub semnul intrebarii capacitatea municipiului de a acoperi integral aceste cheltuieli din resurse proprii in viitor. Trebuie spus ca metodologia de acordare a unui rating ia in considerare atat riscul financiar, cat si riscul economic care il prezinta municipalitatea. In elaborarea metodologiei au fost luate in considerare o serie de studii publice elaborate de Banca Mondiala, Urban Institute, precum si USAID, privind evaluarea riscului de credit al municipalitatilor de pe pietele emergente. Ratingul este bazat pe informatiile publice ale autoritatilor locale. Indicatorii relevanti ai componentei financiare au fost obtinuti pe baza analizei conturilor de executie bugetara anexata la prospectele de oferta publica de valori mobiliare, precum si prin analiza datelor financiare ale angajatorilor locali semnificativi din baza Ministerului de Finante, inclusiv a restantelor catre bugetele locale. Componenta economica a ratingului cuprinde analiza datelor social-demografice (imbatranirea populatiei, venituri salariale, educatie, somaj), analiza dinamicii acestora, structurii activitatii economice si a riscului de zona defavorizata sau monoindustriala, precum si analiza stabilitatii si structurii politice a administratiei locale si a capacitatii acesteia de a spori ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor. In urma rezultatelor, au fost acordate urmatoarele ratinguri pe baza informatiilor publice: Oras - Rating CR.DM pi Predeal - 2B Bacau - B+ Cluj-Napoca - B+ Targu Mures - B+ Sebes - B Alba Iulia - B Zalau - 2C. (Romania Libera, 13.05.2003)


Producatori de talie mondiala - interesati sa investeasca in companiile romanesti de medicamente

Potrivit unui studiu intocmit de Agentia de rating Bucharest Equity Research Group (BERG), piata locala de medicamente este evaluata la aproximativ 600 milioane de dolari, in crestere usoara fata de anul trecut. Consumul anual de medicamente in Romania ramane scazut, fiind de aproximativ 25 de dolari/locuitor, fata de 50 de dolari/locuitor in tarile din Europa Centrala. Daca, in 1997, circa 70% din cererea interna era asigurata de producatorii interni, companiile internationale au reusit, la ora actuala, sa detina peste 70% din piata romaneasca, din punct de vedere valoric. Liderul traditional al pietei - Sicomed Bucuresti (SCD) - a fost devansat, in ultima perioada, de grupul britanic GlaxoSmithKline (care detine Europharm Brasov), iar Pfizer (SUA) si LekPharmatech (Slovenia) castiga tot mai mult teren in fata producatorilor Terapia (TER) si Antibiotice (ATB). Cu exceptia Antibiotice Iasi, industria farmaceutica romaneasca a fost privatizata. La inceputul anului 2002, statul a avut si o incercare nereusita de privatizare a Antibiotice. Ulterior, Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a transferat pachetul de 54% din actiunile Antibiotice in portofoliul Ministerului Sanatatii, pana in momentul in care se va considera oportuna o noua incercare de a privatiza societatea. O parte dintre societati au ajuns in proprietatea unor investitori strategici - Europharm Brasov - achizitionata de GSK, si Armedica Targu Mures - trecuta in proprietatea Gedeon Richter (Ungaria), iar altele in proprietatea fondurilor de investitii (Sicomed Bucuresti si Terapia Cluj-Napoca). In prezent, producatori de talie mondiala se arata din ce in ce mai interesati sa produca in Romania. Beaufour Ipsen (Franta) se afla in negocieri cu mai multi producatori locali pentru colaborare. Sicomed Bucuresti poarta discutii pentru inceperea unui parteneriat cu firma austriaca Fresenius, liderul european de medicamente perfuzabile. "Parteneriatul ar putea sa se concretizeze prin infiintarea unei societati mixte impreuna cu Fresenius, in care Sicomed va participa cu capacitatile de productie si piata, iar austriecii cu cea mai mare parte a investitiilor si cu un portofoliu de produse noi", ne-a declarat Marius Lupu, analist financiar la BERG. Compania germana "Gasomil" intentioneaza sa investeasca zeci de milioane de euro pentru construirea, la Blaj, a unei fabrici de uleiuri pentru industria farmaceutica si industria cosmetica. Si compania farmaceutica germana Berlin - Chemie, parte a grupului italian Menarini, intentioneaza sa produca in Romania. Compania nu are in vedere infiintarea propriei capacitati de productie, urmand sa incheie un contract de colaborare cu un producator roman de medicamente. Antibiotice a inregistrat un profit net de 1,9 milioane de dolari pe primele patru luni din 2003, in crestere fata de perioada similara a anului anterior. Pe intregul an 2003, Antibiotice si-a propus o cifra de afaceri de 1.250 de miliarde de lei si un profit net de 140 de miliarde lei. Terapia Cluj-Napoca a raportat, pentru prima jumatate a acestui an, un profit net in crestere cu 30% fata de aceeasi perioada din 2002. (Adevarul, 04.08.2003)


Zaharul - oglinda degradarii industriei alimentare romanesti

Din 33 de fabrici de procesare mai functioneaza doar 5 * Pentru importul de zahar brut sau prelucrat, Romania cheltuieste, anual, peste 200 milioane dolari * Suprafata cultivata cu sfecla de zahar a scazut in 2003 la doar 40.000 ha, fata de 275.000 ha in 1989. Pentru Romania, industria zaharului este exemplul cel mai elocvent al declinului unei subramuri a industriei alimentare. Cultura sfeclei de zahar aproape ca a disparut. Romania a devenit in cativa ani tara importatoare de zahar, chiar daca dispune de un potential natural pentru a obtine intreaga cantitate necesara consumului intern din productie proprie. In afara de plata a 275.000 lei pentru tona de sfecla si subventia pe hartie la samanta produsa la noi in tara, cand de fapt la noi nu se mai produce de mult samanta de sfecla, statul nu are alte parghii prin care sa stimuleze producatorii de sfecla. Reprezentatii procesatorilor spun ca taxele vamale de 30% la zaharul brut si 45% la zaharul alb nu sunt suficiente, in timp ce Moldova practica taxe de 45% la zahar brut si 90% la zahar alb, iar Ungaria - 93%. S-a ajuns astfel la contraperformanta de a se cultiva sfecla de zahar pe doar circa 40.000 ha in acest an, fata de 275.000 ha in 1989. Un studiu al agentiei de rating Bucharest Equity Research Group (BERG) indica faptul ca in ultimii ani a avut loc o restrangere a sectorului de stat de circa 20 de ori fata de cel privat. In 2002 productia de zahar a crescut la 65.000 tone, cu 18% mai mult decat in anul precedent, dar numai 14% din consumul intern a fost acoperit, iar importurile de zahar brut au ajuns la circa 450.000 tone. "Importul de zahar prelucrat sau brut costa anual Romania circa 200 milioane dolari", a declarat Marius Lupu, analist financiar BERG. Din cele 33 de fabrici cate a avut Romania in 1990, in prezent mai lucreaza doar cinci fabrici care rafineaza zahar brut. Necesarul anual de zahar al Romaniei este de 500.000 tone zahar, iar din sfecla de zahar se obtine numai 10%, ceea ce inseamna ca circa 90% din consum este asigurat din prelucrarea zaharului brut din import si din importul de zahar rafinat. Pentru ca a existat posibilitatea de a importa zahar brut, fabricile au renuntat sa mai incheie contracte cu cultivatorii de sfecla. Consumul mediu anual de zahar a scazut la circa 20kg/locuitor, in timp ce in Anglia acesta a ajuns la 40 kg/locuitor, iar Franta, Grecia, Ungaria, Cehia, Slovacia au un consum de 30-40 kg/locuitor intr-un an. In ceea ce priveste fabricile producatoare de zahar, cele care au scapat de faliment au ajuns toate in proprietate privata. Din cele 33 de fabrici de zahar functionale inainte de 1989, 9 au fost privatizate cu ajutorul producatorilor vestici. In momentul de fata Zaharul Romanesc (creat prin fuziunea Zaharul Buzau cu Beta Tandarei) si Danubiana Roman sunt detinute de Agrana (Austria) - care are o cota de 30% din piata zaharului din Romania - Zamur Targu Mures - de Merquenterrs (Franta), Zahar Carei si Zahar Oradea - de Pfeifer & Langen (Germania) si Zaharul Ludus de Merquenterrs (Franta).Investitorii au adus tehnologie performanta si au incercat sa-i invete pe producatorii autohtoni sa fie rentabili. Insa in Romania nu exista protectia de care se bucura Uniunea Europeana in fata zaharului din trestie. Doar cateva fabrici romanesti produc inca zahar din sfecla, se mai mentioneaza in studiul BERG. Mai mult, potrivit afirmatiilor presedintelui Patronatului Zaharului din Romania, Ioan Armenean, toate fabricile de zahar au incheiat anul trecut cu pierderi de sute de miliarde de lei. "In lipsa unor masuri care sa protejeze tara de importul de zaharul din trestie, Romania va deveni dependenta total de importuri", puncteaza Armenean. Pe piata de capital, jocurile "zaharului" au fost facute Analistii spun ca actualele conditii arata ca piata zaharului nu poate fi considerata o investitie profitabila pentru investitorii de portofoliu, presupunand un risc foarte mare din partea acestora. Pachetele mici nu ar fi profitabile decat, poate, pe perioade foarte lungi si in conditiile in care un investitor strategic s-ar arata interesat sa cumpere actiuni de pe piata pentru a ajunge sa detina controlul intr-o fabrica de zahar. Posibilitatea de a incasa dividende este nula, companiile inregistrand pierderi. "Un motiv in plus pentru a evita o investitie intr-o fabrica de zahar ar fi acela ca pe piata romaneasca jocurile au fost facute si pachetele majoritare la cele mai importante fabrici de zahar au fost preluate de investitori strategici, in nici o fabrica de zahar viabila nemaiexistand o structura de actionariat atractiva", considera Marius Lupu. Singurele modificari mai probabile care ar putea aparea ar fi doar schimburi de pachete majoritare de actiuni, in cazul in care actionari majoritari ar fi interesati sa-si lichideze pozitiile sau ar aparea potentiali investitori. (Adevarul, 13.08.2003)


Doar doua emisiuni de obligatiuni municipale au obtinut un rating superior

Societatea de consultanta "Bucharest Equity Research Group" (BERG), autorizata de CNVM pentru furnizarea de servicii de rating, a retrogradat calificativul obligatiunilor emise de Primaria Sebes de la B la 3C. Societatea de rating atrage astfel atentia asupra posibilitatii relativ ridicate de neplata pe termen lung a obligatiilor asumate de Primarie. Si ratingurile obligatiunilor emise de orasele Bacau si Cluj au fost retrogradate de la B+, la B pentru probabilitatea usor crescuta de neplata pe termen lung a imprumutului obligatar. Primaria din Zalau a obtinut un calificativ in crestere de la 2C la B, iar ratingul din Tirgu Mures a crescut de la B+, la 2B. Directorul BERG, Dan Barbulescu, ne-a declarat ca acest serviciu evalueaza probabilitatea riscului de neplata sau intirziere la plata a dobinzii si principalului obligatiunilor emise de municipalitatile din Romania. Ratingurile servesc atit municipalitatilor care intentioneaza sa atraga fonduri prin emisiunea de obligatiuni in conditii adecvate clasei de risc respective, cit si investitorilor interesati de astfel de instrumente. Dan Barbulescu a precizat: "se interes major pentru informarea continua a investitorilor in obligatiunile municipale este publicarea periodica a contului de executie bugetara (trimestriala si anuala) si ca atare, aceste date reprezinta un input important pentru sistemul de rating CR.DM-ip". Datele luate in considerare pentru orasele: Alba Iulia, Bacau, Cluj, Predeal, Sebes, Tirgu Mures, Zalau, au fost cele existente la jumatatea anului. Pentru restul oraselor, BERG a evaluat obligatiunile pe baza rezultatelor financiare obtinute la sfirsitul anului trecut. Oras Rating Evolutie Rating precedent Explicatie TIMISOARA A initiere Probabilitate redusa de neplata pe termen lung si scurt PREDEAL 2B stabil 2B Idem Timisoara TARGU MURES 2B crestere B+ Idem Timisoara BACAU B scadere B+ Probabilitate usor crescuta de neplata pe termen lung ALBA IULIA B stabil B Idem Bacau ORADEA B initiere Idem Bacau ZALAU B crestere 2C Idem Bacau CLUJ NAPOCA B scadere B+ Idem Bacau MANGALIA B initiere Idem Bacau BISTRITA 3C initiere Probabilitate relativ ridicata de neplata pe termen lung SEBES 3C scadere B Idem Bistrita DEVA 3C initiere Idem Bistrita SLOBOZIA 2C initiere Idem Bistrita CAMPULUNG 2C initiere Idem Bistrita. (Bursa, pag. 5, 4.10.2003)


Top 100 - 2002: capitalul privat o ia inaintea celui de stat

Pentru prima oara, anul acesta, in Top 100 - al celor mai mari companii din Romania dupa cifra de afaceri - companiile cu capital majoritar privat au ajuns sa aiba o mai mare greutate decat cele controlate de stat. Anul acesta, 50,47% din cifra de afaceri cumulata a companiilor din top este controlata de companii private, fata de anul trecut cand companiile de stat aveau mai mult de 50%. Si numarul companiilor de investitori privati a fost in crestere, ajungand anul acesta la 61 fata de cele 39, de stat. "Pana in 2008, companiile private vor reprezenta 80% din total", a afirmat marti Cezar Mereuta, vicepresedintele Centrului Roman de Modelare Economica, cu ocazia unei conferinte prilejuite de publicarea topului. Capitalul strain se aglomereaza. In topul de anul acesta, realizat pe baza indicatorilor de anul trecut, cifra de afaceri a companiilor cu capital majoritar strain reprezinta 80,5% din cifra de afaceri a tuturor companiilor private. "Topul va ajunge in cativa ani sa fie dominat de companii cu capital majoritar strain", apreciaza Mereuta. Printre acestea se numara Metro Cash & Carry, cu o cifra de afaceri de 683 de milioane de euro, British American Tabacco, cu 228 milioane de euro, Philip Morris, cu 219 milioane de euro, Daewoo Automobile Craiova, cu 174 de milioane de euro, Coca-Cola HBC Romania, cu 161 de milioane si altele. Provincia, dinamica. Realizatorii topului au scos in evidenta cele mai dinacice companii ale anului 2002, dupa cifra de afaceri, separat pentru sectorul de productie si cel de comert. In activitatea de productie, cele mai spectaculoase cresteri ale cifrei de afaceri in 2002 fata de 2001 au fost inregistrate de companiile Continental Automotive din Timisoara - producator de anvelope, Carom Onesti (CARZ) - din sectorul de produse chimice, Astra Vagoane Arad (ASV) - producator de material rulant, si Rosko Textil din Curtici - care fabrica imbracaminte si lenjerie. De remarcat ca nici una dintre acestea nu este din Bucuresti. In comert, cele mai dinamice companii au fost anul trecut Rompetrol Downstream Bucuresti - divizia de retail a grupului companiei petroliere Rompetrol, Rom Oil Brasov, - comert cu produse petroliere, Sellgross Cash and Carry Brasov - comert si Hiproma Bucuresti - retail. 39 din 100 au pierderi. O buna parte din cele 100 de companii prezente in top sunt pe pierderi: 39. "Numarul mare al companiilor perdante atesta o data in plus statul Romaniei de economie de piata nefunctionala", a spus Mereuta. Topul nu include si valoarea pierderilor pentru fiecare societate in parte. Mereuta spune insa ca pierderile sunt impartite relativ egal intre companiile private si cele de stat. "Intr-o economie de tranzitie, pierderea anuala a unei companii nu spune nimic. Aceasta din doua motive: pentru ca privatizarea in Romania a fost facuta tarziu, iar pentru a face profitabila o societate de stat este nevoie de multi ani. In al doilea rand, marile companii transnationale care isi deschid reprezentante in Romania fac in primii ani investitii considerabile care cresc cheltuielile financiare", a explicat Mereuta. Ca si in topul precedent, gradul de concentrare al pierderilor este mai mare decat gradul de concentrare al profiturilor: adica sunt mai putine companii cu pierderi mari si mai multe cu profiruri mici. "Incepand cu 2008, 2009 cand piata se va stabiliza vom publica si rezultatele aferente fiecarei companii", promite Mereuta. Si din punct de vedere regional se remarca un mare grad de concentrare: 50 de companii prezente in top au sediul principal in Bucuresti. "Aici trebuie subliniata importanta avantajelor de locatie pentru o companie. Aceasta discrepanata extraordinara dintre Bucuresti si celelate orase ale tarii - mai mare ca in cazul altor tari vecine - se datoreaza avantajelor date de infrastructura, de comunicatii", apreciaza Mereuta. Componenta din acest an a topului 100 a fost semnificativ schimbata fata de anul trecut: 25 de companii din topul precedent nu au mai aparut anul acesta. "Aceste schimbari se datoreaza faptului ca marile companii de energie electrica s-au spart in filiale care au intrat in top datorita cifrelor mari de afaceri", a spus Mereuta. Gradul de stabilitate al topului a fost astfel de 75%, mult mai mic decat in tarile vecine. O alta caracteristica a topului romanesc este diferenta foarte mare in raport de cifra de afaceri intre prima si ultima compania din top. Astfel pe primul loc se afla Petrom, cu o cifra de afaceri de circa 2,3 miliarde de euro, anul trecut, iar pe locul 100 se gaseste Societatea Nationala "Imbunatatiri Funciare" Bucuresti, cu o cifra de afaceri de 64 milioane de euro. Referitor la relevanta acestui Top 100, Mereuta spune ca aceasta este diminuata din cauza inexistentei pana la ora actuala in Romania a unei legi a holdingului. "Un grup de companii cu acelasi actionariat ar trebui inregistrate ca o singura entitate, ceea ce ar reflecta mai bine puterea lor de negociere. Deocamdata, intrucat la noi nu exista o lege a holdingului, companiile au fost inregistrate separat, ca personalitati juridice", spune Mereuta. Noua transnationale. Topul cuprinde in componenta sa 9 din primele 100 de transnationale ale lumii. Acestea sunt: Shell, Unilever, Lafarge, Philip Morris, Procter & Gamble, Coca-Cola, Renault, Holcim si British Maerican Tabacco. La acestea se adauga grupurile petroliere Lukoil si Mol, care ocupa locurile 1 si 11 in primele 25 de companii transnationale din Europa Centrala si de Est. In acest clasament, al companiilor transnationale din Europa Centrala si de Est face parte, din 1999, si Petrom. "Toate tarile din jurul nostru - Cehia, Polonia, Slovenia, Ungaria - au cate doua sau trei companii transnationale, in timp ce Romania are numai una", a subliniat Mereuta. Topul Bursier - o alta lume. Alaturi de Top 100, al celor mai mari companii romanesti dupa cifra de afaceri, a mai fost publicat si un Top 100 bursier - al celor mai mari companii dupa capitalizarea de piata. Topul este realizat pe baza capitalizarii de piata a companiilor la 30 septembrie 2003. "Acest top parca nu este din aceeasi tara. Ne exista aproape de loc o congruenta cu Topul 100 dupa cifra de afaceri", a remarcat analistul economic Ilie Serbanescu. Intr-adevar, anul acesta numai sase companii sunt prezente in ambele topuri, fata de 19, anul trecut. Firmele nu vor transparenta. "Marile companii din Romania nu vor sa-si asume costurile de transparenta pe care le presupune prezenta la bursa", a explicat aceasta situatie Dan Barbulescu, director la Bucharest Equity Research Group, agentie de rating din Romania, realizatoare a acestui top. "Regulamentul bursei spune ca orice tranzactie de peste 50.000 de euro cu o entitate afiliata trebuie facuta publica. Asa ca daca s- ar lista, companiile nu ar mai avea posibilitatea sa-si transfere profitul", continua Barbulescu. Anul acesta, piata de capital din Romania a avut o evolutie mult mai slaba decat anul trecut. Dupa cresterea de 75% in 2002, a urmat o crestere cu numai 7% pe primele noua luni ale acestui an. Analistii spun ca una din cauzele acestei incetiniri o constituie numeroasele neclaritati de reglementare a bursei. In Top 100 Bursier, doar 5% din companii sunt cu capital majoritar de stat. Barbulescu crede ca cea mai usoara modalitate pentru un IMM de a se lista la bursa este sa cumpere sau sa fuzioneze cu o societate listata deja pe piata Rasdaq. "Firma va evita astfel costurile pe care le presupune o oferta publica", arata el. Santierele navale, in frunte. Cele mai performate sectoare de activitate la bursa s-au dovedit a fi: santierele navale, afacerile imobiliare, industria alimentara si cea aeronautica. Cele mai performante 10 companii listate la bursa au fost anul acesta: Impact (IMP), Romarta (RMRT), Argus (UARG), Terapia (TER), Santierul Naval Orsova (SNO), Rompetrol (VEGA), Otelinox (INX), Alro Slatina (ALR), Turmomecanica (TBM), Petrom (SNP). Clasamentul a fost realizat in functie de un indicator mixt, calculat pe baza capitalizarii bursiere, a cifrei de afaceri si a profitabilitatii. De asemenea, printre companiile cu cea mai rapida ascensiune, din punctul de vedere al capitalizarii, se numara Santierul Naval Orsova (SNO), Aerostar Bacau (ARS), Comcereal (CGIU), Prodlacta (PRAE), Excelent (EXC). "Topul dupa capitalizarea de piata este dominat de companiile din sectorul de productie, in schimb, la profitabilitate, domina comertul si serviciile", a observat Barbulescu. Cele mai profitabile companii de la bursa au fost anul trecut Norvea Brasov (NOVY), Uxinexport (UZIN), Mamaia (MAIA), Haber (HABE), Cocor (COCR), Valmetex (VALM), Winmarkt (WINI), Impact (IMP), Bradul (BRAD), Predeal (PREG). Componenta topului bursier s-a schimbat semnificativ fata de anul trecut; aproape jumatate din companii sunt nou intrate. "Topul este foarte volatil. Este foarte probabil ca in topul de anul viitor sa nu mai apara Romarta (RMRT), Terapia (TER), Alro (ALR), Sanex (SANE) si Comcereal (CGIU), care urmeaza sa fie delistate", anticipeaza Barbulescu. (Ziarul Financiar, 20.11.2003)


Romania Top 100

Finmedia - Conferintele Piata Financiara a organizat, saptamana trecuta, la World Trade Center Bucuresti, a III-a editie a conferintei Romania Top 100, unde au fost prezentate primele 100 de companii romanesti dupa capitalizarea busiera la sfarsitul lunii septembrie a acestui an, si in functie de cifra de afaceri realizata in 2002. Pe primul loc in Top 100 bursier pe 2003 s-a situat SNP Petrom, urmata de Comat Bihor, Alro Slatina, Impact Bucuresti, Terapia Cluj-Napoca, Otelinox Targoviste si Rompetrol SA Bucuresti. Acest clasament a fost alcatuit de Bucharest Equity Research Group, condusa de Dan Barbulescu. Acesta a apreciat ca piata de capital poate fi un instrument functional al economiei de piata, daca se continua eforturile de protejare a actionarilor majoritari. Cezar Mereuta, vicepresedintele Centrului Roman de Modelare Economica, a prezentat Romania Top 100, alcatuit in functie de cifra de afaceri realizata in 2002. Locul intai a fost ocupat de SNP Petrom, urmata de Electrica Bucuresti, Ispat Sidex SA Galati, Rompetrol Rafinare SA Constanta, RomTelecom si Metro Cash & Carry. 61 de companii din Top 100 au capital majoritar privat, acoperind 50, 47% din cifra de afaceri a Top 100. "Din punct de vedere economic, topul atesta faptul ca Romania nu are inca o economie functionala de piata", a subliniat Cezar Mereuta, evidentiind ca se mentine discrepanta tipica tranzitiei, in care ponderea pierderilor este mai mare decat cea a profitului. El a mentionat ca daca ar fi existat Legea holdingului, topul ar fi aratat diferit. Presedintele grupului Rompetrol, Dinu Patriciu, a sustinut ca, din pacate, companiile romanesti nu traiesc intr-un mediu confortabil pentru afaceri. "Indiferent ce ai face, poti fi caracterizat ca un infractor, daca faci afaceri", a spus Patriciu. Acesta considera ca mediul politic romanesc a ramas in urma cunoasterii dobandite de oamenii de afaceri. "Traim in lumi diferite: politicienii, intr-o lume a imaginii, iar oamenii de afaceri intr-o lume concreta, a cifrelor", a aratat presedintele Rompetrol. Referindu-se la rezultatele Topului 100, Patriciu a subliniat ca 39 de companii sunt inca de stat, dupa 14 ani de la Revolutie. "Pentru a fi o economie de piata functionala, aceste societati nu mai trebuie sa fie de stat", a subliniat Patriciu. El a criticat faptul ca tara noastra inca nu are o lege a holdingului, specificand ca grupul Rompetrol are patru societati in Top 100. Patriciu a remarcat ca din primele 100 de societati dupa cifra de afaceri, foarte multe activeaza in domeniul energiei si al serviciilor in energie, ca si in retail, alcool si tutun. "Acest lucru inseamna o tara inapoiata, subdezvoltata". Liderul Rompetrol a declarat ca "suntem inca o economie a risipei", consumand foarte mult pentru produse necompetitive. El a indemnat la o expansiune a economiei romanesti in exterior, mentionand ca pe o raza de 750 de kilometri patrati in jurul Capitalei, traiesc 125 de milioane de oameni, intr- o piata "neirigata de capital". Patriciu a explicat ca este nevoie de o politica a statului, indiferent de cine este la guvernare, pentru a realiza aceasta expansiune si a avea acces la resurse, in contextul integrarii in UE. "Daca nu avem resurse, riscam sa ne ingropam de vii", a concluzionat presedintele Rompetrol. Presedintele BCR, Nicolae Danila, a apreciat faptul ca a crescut ponderea finantarilor pe perioade medii si lungi la BCR. "Aceasta inseamna afaceri viabile", a subliniat Danila, mentionand ca 90% din credite sunt acordate intreprinzatorilor privati. (Ziua, 11.25.2003)


Doar doua emisiuni de obligatiuni municipale au obtinut un rating superior

Societatea de consultanta "Bucharest Equity Research Group" (BERG), autorizata de CNVM pentru furnizarea de servicii de rating, a retrogradat calificativul obligatiunilor emise de Primaria Sebes de la B la 3C. Societatea de rating atrage astfel atentia asupra posibilitatii relativ ridicate de neplata pe termen lung a obligatiilor asumate de Primarie. Si ratingurile obligatiunilor emise de orasele Bacau si Cluj au fost retrogradate de la B+, la B pentru probabilitatea usor crescuta de neplata pe termen lung a imprumutului obligatar. Primaria din Zalau a obtinut un calificativ in crestere de la 2C la B, iar ratingul din Tirgu Mures a crescut de la B+, la 2B. Directorul BERG, Dan Barbulescu, ne-a declarat ca acest serviciu evalueaza probabilitatea riscului de neplata sau intirziere la plata a dobinzii si principalului obligatiunilor emise de municipalitatile din Romania. Ratingurile servesc atit municipalitatilor care intentioneaza sa atraga fonduri prin emisiunea de obligatiuni in conditii adecvate clasei de risc respective, cit si investitorilor interesati de astfel de instrumente. Dan Barbulescu a precizat: "se interes major pentru informarea continua a investitorilor in obligatiunile municipale este publicarea periodica a contului de executie bugetara (trimestriala si anuala) si ca atare, aceste date reprezinta un input important pentru sistemul de rating CR.DM-ip". Datele luate in considerare pentru orasele: Alba Iulia, Bacau, Cluj, Predeal, Sebes, Tirgu Mures, Zalau, au fost cele existente la jumatatea anului. Pentru restul oraselor, BERG a evaluat obligatiunile pe baza rezultatelor financiare obtinute la sfirsitul anului trecut. Oras Rating Evolutie Rating precedent Explicatie TIMISOARA A initiere Probabilitate redusa de neplata pe termen lung si scurt PREDEAL 2B stabil 2B Idem Timisoara TARGU MURES 2B crestere B+ Idem Timisoara BACAU B scadere B+ Probabilitate usor crescuta de neplata pe termen lung ALBA IULIA B stabil B Idem Bacau ORADEA B initiere Idem Bacau ZALAU B crestere 2C Idem Bacau CLUJ NAPOCA B scadere B+ Idem Bacau MANGALIA B initiere Idem Bacau BISTRITA 3C initiere Probabilitate relativ ridicata de neplata pe termen lung SEBES 3C scadere B Idem Bistrita DEVA 3C initiere Idem Bistrita SLOBOZIA 2C initiere Idem Bistrita CAMPULUNG 2C initiere Idem Bistrita. (Bursa, pag. 5, 12.04.2003)


Titluri municipale in captivitate

Aparitia obligatiunilor municipale in Romania a atras dupa sine si oferta de servicii, de rating al acestora. In unele cazuri, atractivitatea randamentului mare este nuantata de specialisti. Desi obligatiunile sunt listate la Bursa, circulatia lor pe piata are dimensiuni nesemnificative. Pana lunea trecuta inclusiv, pentru cele 19 obligatiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) s-au efectuat 747 de tranzactii in valoare de 48,7 milioane euro. Fara sa fie impresionanta, pentru o piata debutanta, cifra nu ar fi deloc rea daca, in majoritatea lor coplesitoare, tranzactiile respective nu ar fi cele de piata primara, pe care, de fapt, emitentul le-a vandut pentru prima oara. Iar minoritatea nu apartine nici aceasta celor 16 emitenti care sunt municipalitati. Apetitul pentru investitiile prin BVB este in crestere, iar listarea unor titluri cu venit fix (dobanda) si cu risc foarte mic, cum sunt obligatiunile municipale, a fost mult asteptata. Deceptia ulterioara a fost pe masura, rapoartele de tranzactionare ale Bursei inregistrand lungi siruri de zero in dreptul simbolurilor bursiere ale diferitelor primarii. Luni, 21 iunie, au fost inregistrate numai doua tranzactii cu 53 de obligatiuni Raiffeisen Bank, in valoare de 268,7 milioane lei. Succesul obligatiunilor municipale consta, in continuare, in faptul ca exista. Fericiti sunt doar cei care au apucat sa le cumpere la lansare. Fara a intra in detaliile lansarii pe piata, este de remarcat ca, in multe cazuri, obligatiunile municipale au fost complet subscrise (cerute la cumparare), practic inainte de a fi vandute. Cei care au apucat sa cumpere nu mai vor sa vanda. "Lichiditatea aproape nula a emisiunilor este datorata concentrarii pachetelor subscrise", spune Dan Barbulescu, directorul Bucharest Equity Research Group (BERG), societate autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare pentru furnizarea de servicii de rating. Lichiditatea masoara rapiditatea cu care un vanzator gaseste un cumparator, dar si viceversa. In replica, purtatorul de cuvant al BCR, Cornel Cojocaru, considera ca "investitia in obligatiuni municipale are un randament foarte bun, poate cel mai bun dintre cele pe termen mediu, riscurile sunt extrem de mici si este firesc sa nu se vanda pe piata secundara". Grupul BCR a contribuit la lansarea de obligatiuni de 500 miliarde lei. Volumul total al obligatiunilor municipale romanesti este de 900 miliarde lei. Oricat ar fi de mici, riscurile exista, iar evaluarea lor este binevenita fie si pentru putinele ocazii de a cumpara. BERG este singura agentie de rating care da publicitatii, desi cu intarziere, rezultatele analizelor serviciului sau de Credit Rating Datorii Municipale, avand la baza informatii publice. Intarzierea se datoreaza faptului ca, initial, BERG vinde acest tip de servicii. Chiar si asa, este bine de stiut ca obligatiunile municipale romanesti primesc calificative de tipul rating-urilor marilor agentii de specialitate. Consolidarea acestei oferte intampina multe obstacole. "Lipsa de transparenta a municipalitatilor (de exemplu privind transferul utilitatilor cu datorii mari de la Termoelectrica la consiliile locale) si nepublicarea in Monitorul Oficial a conturilor de executie bugetara sunt doar doua dintre obstacole", spune Dan Barbulescu. Criticii rating-urilor BERG (de obicei aceiasi cu cei care le pun in "circulatie") se bazeaza tocmai pe lipsa de transparenta a emitentilor. In ciuda rezervelor si chiar daca relativ tarzii, informatii ca acelea din tabelul alaturat constituie un reper util. Investitorii straini au adus in luna mai pe piata de capital romaneasca peste 623 de miliarde de lei, potrivit datelor statistice ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Aceasta suma provine de la 50 de cetateni straini si 29 de societati comerciale. Cele mai mari investitii straine au fost atrase de societatile din industria de prelucrare a titeiului, unde au ajuns 205,5 miliarde de lei, urmate de societatile de intermedieri financiare cu 178,8 miliarde de lei. Ca valoare, cei mai multi bani pe piata de capital au venit de la investitori din Cipru care au adus peste 212 miliarde de lei. (Jurnalul National, 24.06.2004)



STIRI
Monitorul Oficial al Romaniei*
- Partea a IV-a
-

* Reprezinta rezumate ale anunturilor publicate de unele societati listate in Monitorul Oficial al Romaniei Partea a IV-a in anul 2008, insa nu si cele din luna in curs. Pentru anunturile la zi si complete puteti solicita un contract de monitorizare, pretul fiind de 10EUR/luna + TVA/societate monitorizata.

TOP 10 TRANZACTIONARE
in functie de valoare
-